Se pare că Trump a pierdut aceste alegeri. Sau, cine știe, poate că va ieși în cele din urmă învingător după ce se risipește ceața dichistă cu pamponul triumfător inscripționat de presă cu lozinca „Biden, președintele ales”. Totuși, indiferent de deznodământ, datele de până acum sugerează o realitate greu de ignorat: față de alegerile din urmă cu patru ani Trump a obținut rezultate superioare pentru diverse categorii etnice și sociale.

Bunăoară segmentul de populație non-alb, care a însumat 26% din voturile obținute de Trump. Acest procent reprezintă cea mai bună performanță înregistrată de un candidat Republican din 1960 încoace. Este un nivel de susținere complet contraintuitiv pentru un candidat care, ne asigură New York Times, Washington Post și restul, a afirmat despre imigranții mexicani ilegali că „aduc droguri, aduc fărădelegi, comit violuri”. Aceasta însă numai dacă intuiția se lasă (de)formată de presa cu „blazon”. Remarca de mai sus, repetată ad nauseam în ultimii ani, a fost decupată – și transformată în abțibild – dintr-un discurs din 2015, când Trump și-a anunțat candidatura pentru al doilea mandat prezidențial. Iată contextul întreg:

Când stăvilim Mexicul la graniță? Ei râd de noi, de prostia noastră. Și acum ne bat din punct de vedere economic. Nu sunt prietenii noștri, credeți-mă. Dar ne omoară din punct de vedere economic.

SUA a devenit o groapă de gunoi pentru problemele tuturor celorlalți… Când Mexic își trimite oamenii, nu îi trimite pe cei mai buni. Nu vă trimit pe voi. [Trump arată spre mulțimea din audiență].

Trimit oameni care au o mulțime de probleme și aduc aceste probleme la noi. Aduc droguri. Aduc fărădelegi. Comit violuri. Iar unii, presupun, sunt oameni buni.

Dar eu vorbesc cu grănicerii și ei ne spun ce primim. Este o chestiune de bun simț. Nu ne trimit persoanele potrivite.

New York, 16 iunie 2015

Sondajele de la ieșirea din stațiile de votare arată că Trump a strâns 32%-35% din votul minorității latino. Districtul Starr, din Texas, reprezintă cel mai elocvent exemplu. Populația districtului este formată din vorbitori de limbă spaniolă în proporție de peste 95%, dintre care 79,1% au votat pentru Hillary Clinton în 2016. De această dată Biden a obținut doar 52%, iar Trump s-a ridicat la 47%.

Votul pentru Trump a înregistrat o creștere și în rândul populației negre. Femeile l-au votat în proporție de 8%, practic dublu față de rezultatul din urmă cu patru ani. Creșterea în rândul bărbaților a fost de cinci procente, de la 13% în 2016 la 18% în 2020. Această performanță vine în răspăr cu portretul robot creat de aceeași presă cu „blazon”, care timp de patru ani a mestecat epitetul „rasist” până la extenuare și l-a descris pe Trump drept lider al unei mișcări suprematiste albe.

Preferința față de Trump s-a dublat și în ce privește comunitatea LGBT, crescând de la 14% în 2016 la 28% în prezent. Hornet, o aplicație telefonică de stabilit rendezvous-uri între homosexuali, a publicat în septembrie un sondaj referitor la candidatul preferat. Trump a obținut 45% din voturile respondenților și, în mod previzibil, nomenclatura LGBT a reacționat cu furie și dezgust. Până și redactorul-șef de la Hornet a luat în derâdere propriul sondaj. Iată însă că acel sondaj a fost un bun prevestitor al realității și că stabilimentul LGBT, asemeni altora, nu reprezintă baza, ci o parazitează.

Trump, care a fost denunțat sus și tare pentru acel comentariu vulgar din 2005 la adresa femeilor – „apucă-le de păsărică și poți face orice”- care pe toată perioada președinției sale a fost acuzat de abuzuri sexuale, promiscuitate și infidelitate conjugală, acest căpcăun misogin, într-un cuvânt, a obținut 55% din voturile femeilor albe, cu 2% mai mult față de 2016. Iar realitatea acelui comentariu este diferită de impresia creată în folclor. Trump, într-o convorbire privată cu un ziarist pe care îl credea prieten și înregistrată de acesta pe ascuns, nu descria femeile în general, ci se referea la cele fascinate de bărbații celebri și bogați din show-biz.

Aceste rezultate, juxtapuse cu performanța lui Biden și ostilitatea debordantă din presă, conturează liniile de separare ale electoratului american. Biden a atras 57% din voturile absolvenților de facultate și a dominat în orașele mari. Trump a câștigat 60% din electoratul rural și al orașelor mici. Datele disponibile arată că Trump a avut succes la electoratul care fie nu citește presa cu „blazon”, fie nu se lasă influențat de alde New York Times, Washington Post, sau CNN.

Totuși suspiciunile de fraudă abundă și de aceea nu putem ști cât de dominant a fost Biden în orașele mari. Richard Baris, un analist englez specializat în sondaje de opinie, scoate în evidență o ciudățenie: cum se face că Biden a avut rezultate inferioare față de Hillary Clinton în toate zonele metropolitane majore, cu excepția marilor aglomerări urbane din Milwaukee, Detroit, Atlanta și Philadelphia? Coincidență sau nu, dar toate aceste metropole sunt conduse de Democrați, aparțin unor state considerate cruciale pentru obținerea victoriei finale și au înregistrat un număr de voturi mai mare decât numărul de votanți înregistrați. Trump a condus în statele Pennsylvania, Michigan și Wisconsin dar, la un moment dat pe parcursul nopții, numărătoarea s-a întrerupt și la reluare au apărut sute de mii de voturi în favoarea lui Biden. Din acel moment s-a evaporat avansul lui Trump.

Trump a fost handicapat și de pandemie, un subiect de vârf pentru 41% din electorat; în cadrul acestui segment Biden a beneficiat de un raport de favorabilitate de aproape trei la unu. Însă patru cincimi dintre cei 28% care consideră că starea economică este cel mai important criteriu l-au preferat în mod clar pe Trump.

Toate aceste particularități au fost sumarizate cât se poate de sugestiv de Josh Hawley, senatorul Republican din partea statului Missouri, într-un tweet din 4 noiembrie:

Măsurile luate de Trump pe perioada primului său mandat și atașamentul arătat față de compatrioți au transformat un slogan de campanie electorală – „Mai întâi America” – într-un angajament permanent – „Mai întâi americanii”. Americanul de rând a înțeles acest lucru și mai ales faptul că acest președinte îi reprezintă cu adevărat interesele. Este vorba în primul rând despre americanii neîncolonați în spatele presei cu blazon mincinos. Pentru ceilalți americani, tributari acestei prese, ura față de Trump este fără leac. Partidul Republican, indiferent de rezultatul final al alegerilor, are un viitor numai dacă își însușește lecția Trump și devine partidul omului de rând cu minte limpede. Practic al clasei muncitoare, desproprietărindu-i pe Democrați de monopolul (ipocrit și condescendent) asupra acestei sintagme. Numai astfel își pot Republicanii însuși, pe termen lung, electoratul galvanizat de Trump.

În schimb Biden și Democrații țin neapărat să demonstreze, inclusiv prin fraudă, că acest electorat este o minoritate. Nu doar acum, ci în permanență. Aceasta este o miză crucială pe viitor. Viitorul Americii depinde de rezultatul încleștării dintre cei care uneltesc la marginalizarea omului de rând cu minte limpede și cei care îl apără și se opun falsificării realității.