Motto: What we are never changes, but who we are never stops changing
În limba română asta înseamnă Ce suntem nu se schimbă niciodată, dar cine suntem nu încetează niciodată să se schimbe.
Este una din replicile interesante scrise acum 20 de ani de scenariștii serialului Crime Scene Investigation (CSI Las Vegas) pentru personajul principal Gill Grissom. Cred că în zilele noastre se potrivește mai mult ca niciodată atâtor oameni și organizații. Printre ele, evident, presa.
Odinioară cunoscută ca acea parte din mass-media care informează populația (eventual cu talent și obiectivitate), presa s-a transformat treptat în divertisment morbid și propagandă politico-ideologică – citiți minciună.
Fenomenul a început demult. Unii, în Occident, îl analizau, criticau și semnalau încă din secolul trecut. Iar de la începutul acestui secol, „mulțumită” schimbării de generații – altfel educate, sau mai bine zis malformate cognitiv și ideologic -, transformarea acestui segment al industriei media din mijloc de informare în mijloc de dezinformare și manipulare a percepției publice despre realitate a atins culmi tragi-comice, pe alocuri aberante.
Totuși, e de remarcat că între marea fostă presă occidentală și cea națională există în continuare diferențe notabile, și niciuna în favoarea presei noastre. Occidentalii scriu și vorbesc în continuare cu mai mult talent, inclusiv când mint și manipulează.
______________
Bunăoară, azi mi-a atras atenția următoarea „știre” românească a cărei sursă originară ar fi fost, conform presei noastre, AFP – Agence France-Presse, una din cele mai mari agenții internaționale de „presă”: Brazilia se topește. Iată titlul exact al știrii românești:
Cunoscând bine ideologia climatică si metodologia sub care funcționează în prezent toate agențiile de presă internaționale – unde toate înseamnă toate -, dar și incompetența și lenea crasă sub care funcționează instituțiile de presă naționale, respectiv graba cu care ultimele preiau (copiază) fără discernământ tot ce varsă peste lume primele, am procedat personal la o analiză și verificare rapidă.
Primul lucru a fost să caut titlul și articolul originar (sursa), în limba engleză. Le-am găsit rapid într-o mențiune AFP via msn care scapă cu ușurință cititorilor nevorbitori (fluenti) de limba engleză, darămite celor care nu citesc mai mult decât titlul sau primele paragrafe:
Deci vorbim despre o publicație online sudafricană, parte dintr-un grup de publicații african. Și știm, nu-i așa, că Africa a inventat presa, mai ales pe cea „quality” care merită preluată în România ….
Al doilea lucru a fost să verific temperaturile comunicate pentru Rio de Janeiro pentru zilele/luna curente, de către agențiile meteo locale – pentru că programele informatice/aplicațiile meteo online de acolo își iau datele. Care temperaturi la Rio erau cu altele și, după cum era de așteptat, mai scăzute: 32-38 grade Celsius (vezi aici)
Al treilea lucru a fost să scriu acest articol, a cărui continuare este un mic ghid de lectură a „presei” naționale și internaționale ocupate cu panica climatică:
1. Cea mai eficientă minciună rămâne cea prin omisiune sau prin rearanjarea convenabilă a adevărului. Da, cel mai eficient se minte spunând adevărul parțial sau convenabil reinterpretat.
2. În meteorologia profesionistă nu propagandistică, temperaturile relevante care se înregistrează, analizează, și care ar trebui comunicate pentru informarea publicului sunt cele măsurate la stațiile meteo.
Stațiile meteo sunt de regulă situate la marginea orașelor, iar măsurarea temperaturii aerului se face la umbră, la cca 1.5m înălțime de la solul acoperit cu iarbă, cu termometre de preferat cu mercur, care sunt mai precise decât cele electronice/digitale – ultimele sunt perturbate tehnic de temperaturile extreme.
De ce se măsoară așa temperaturile înregistrate în meteorologie? Pentru că în orașele moderne asfaltul, traficul auto, construcțiile de beton (ciment și metal) și celelalte activități ale sutelor de mii sau milioanelor de locutori fac că temperatura aerului să fie cu destule grade mai ridicată decât temperatura reală naturală, și mai ales neuniformă.
De exemlu, într-o intersecție aglomerată sau într-un cartier suprapopulat și/sau cu mult beton/aslalt, temperatura reală e mai ridicată decât într-un cartier cu multă verdeață, trafic auto redus, construcții mai rare și densitate a populației mai mică.
De exemplu, pe marile bulevarde/șosele, datorită traficului auto și asfaltului de culoare neagră (nu gri cum pare la suprafață), deci absorbant și iradiant masiv de energie solară/căldură, temperatura aerului poate fi cu câteva grade Celsius (cinci, șase sau mai multe) mai ridicată decât cea din parc, din curtea casei, de pe o străduță laterală puțîn circulată sau de la stația meteo.
Rio de Janeiro are peste 13 milioane de locuitori și zone cu foarte mult asfalt și beton.
3. Umiditatea aerului face ca temperaturile ridicate să fie resimțite de om ca mult mai ridicate, iar cele scăzute ca mult mai scăzute decât cele reale. Este ceea ce se numește indice de confort termic, și este altceva decât temperatura reală măsurată corect (nu corect politic) ca indicator utilizat de științele climatice.
De exemplu, o temperatura reală a aerului de 32 Celsius, la umiditate de 70% este resimțită ca una de 41 grade Celsius.
Rio de Janeiro este un oraș umed, fiind înconjurat de apele oceanului Atlantic.
4. Tânăra instituție media africană care a difuzat știrea originară s-a grăbit, probabil, să facă audiență senzaționalistă. Și cum titlul face cât jumătate din articol, acesta trebuia să genereze senzația cea mai tare … de panică.
Nimic neobișnuit: redactorii africani au înțeles bin cum merge treaba în media actuale: nu adevărul contează, ci senzația, iar frica face traficul cel mai mare.
5. Pentru publicul pierdut în climatologie și spațiu, merită precizat că Brazilia se află în emisfera sudică a planetei, unde acum e final de vară:
Totuși, specialiștii în ideologia și propaganda spaimei de la AFP au preluat și speculat știrea africană cu mai multă grijă stilistică și semantică decât „jurnaliștii” noștri. Astfel, dacă citiți atent articolul în engleză semnat de Garrin Lambley, veți observa că:
A. În titlu nu scrie că cele 62,3 grade ar fi Celsius (multe țări măsoară temperatura în grade Farenheit). Scrie doar „grade”. Prudent și derutant totodată.
B. Încă din primele patru paragrafe – de fapt cinci propoziții scurte si clare – relatarea AFP oferă următoarele informații:
– cele 62,3 grade Celsius nu se referă la temperatura aerului, ci la indicele de confort termic – the heat index;
– indicele de confort termic măsoară temperatura resimțită de oameni – ce „simt” oamenii – și depinde de umiditate;
– temperatura reală a aerului se pare că a fost de 42 de grade Celsius la un moment dat, dar nu în tot Rio de Janeiro, ci doar în partea de Vest a orașului, deci cu atât mai puțin în toată Braziilia.
-aceste temperaturi – reale și „resimțite” – au fost înregistrate de sistemul Alerta Rio (un fel de RoAlert), în vigoare din 2014; bref, au fost cele mai ridicate înregistrate de acest sistem. Nu, nu cele mai ridicate din istoria climatică a orasului Rio de Janeiro sau a Braziliei, dar asta nu mai spune nici AFP, fiindcă dacă ar spune, unde ar mai fi panica …
C. Nu în ultimul rând, autorul relatării AFP își declină, practic, responsabilitatea pentru știrea senzaționalistă către grupul de presă sudafrican:
Acum comparați, vă rog, cu titlul știrii românești, de unde reiese că Brazilia se topește la temperaturi de 62,3 grade Celsius … pentru că așa relatează AFP, care de fapt relatează altfel și menționează că știrea vine din alte surse.
Concluzia? Niciuna. Doar o observație de final:
Cum spuneam, sunt zeci de ani de când fenomenul transformării presei internaționale în instrument de propagandă și divertisment morbid ideologizat progresează.
Numai că există în continuare limite și diferențe între propaganda occidentală și cea națională. Occidentalii se exprimă în continuare mai bine, mai profesionist, și știu să-și decline mult mai abil responsabilitatea pentru minciunile și aberațiile propagate. „Jurnaliștii” noștri au învățat doar să pluseze neprofesionist și stupid cu propaganda.
Cam asta despre starea presei noastre.
Ce suntem nu se schimbă niciodată. Cine suntem … vor defini generațiile viioare, inclusiv prin presa românească. Să sperăm că o vor face mai inteligent, mai competent și mai obiectiv decât generațiile actuale.
Suportul publicului nostru, inclusiv cel financiar, este esențial pentru menținerea și dezvoltarea paginii Acidmedia. Orice donație este binevenită. Vă mulțumim!
Donează aici