1. Constituția nu mai contează. Politicienii o invocă doar ca să o încalce, iar concetățenii mei, în proporție covârșitoare, nu o cunosc și nu știu la ce (le) folosește – de aceea nu contează. Nici măcar absolvenții facultăților de drept nu par să mai înțeleagă – dacă au înțeles vreodată – că rolul constituției într-o societate democratică este să le protejeze drepturile și libertățile individuale de tirania guvernamentală, mult mai letală decât bolile infecțioase.

2. Guvernanții noștri, indiferent de afilierea politică, sunt perfect capabili să pună în practică, peste noapte și fără remușcări, cele mai stupide și nocive politici nationale sau locale. În același timp sunt perfect incapabili să-și identifice sau recunoască erorile și să gândească o strategie viabilă de ieșire din dezastrul de ei creat.

3. Experții oficiali sunt mai periculoși decât politicienii. În sfera actualelor elite științifice, competența, integritatea și inteligența sunt ultimele cerințe necesare pentru a fi recunoscut ca expert și ascultat ca atare – de fapt par a fi cele mai mari impedimente.

4. Datele nu contează decât în măsura în care confirmă sau pot fi manipulate astfel încât să confirme (ipo)tezele personale sau guvernamentale. Relativ puțini politicieni și oameni obișnuiți își întemeiază opiniile și acțiunile pe date și statistici relevante. La fel de puțini sunt dispuși să-și schimbe prejudecățile și comportamentele greșite, indiferent cât de nocive ar fi (chiar și pentru ei), și indiferent cât de serioase și abundente ar fi datele care îi contrazic. De fapt, când sunt confruntați cu datele realității sunt incapabili să le înțeleagă.

5. Pentru unii oameni frica acționează ca un drog. Odată ce s-au obișnuit cu ea le place, o caută, ca și cum ar da, în sfârșit, sens și importanță existenței lor – probabil că așa se și întâmplă.

6. Înțelegerea fenomenelor economice elementare și a implicațiilor lor sociale, politice sau culturale este foarte rară și limitată, inclusiv printre economiști.

7. În vremuri de pandemie și criză, sub masca altruismului civic și sub pretextul responsabilității sanitare, unii oameni sunt capabili de răutăți și cruzimi neașteptate.

8. Libertatea, riscurile și responsabilitățile aferente incomodează, ba chiar îngrozesc. Mai mulți oameni decât credeam sunt dispuși să renunțe la libertăți vitale în schimbul iluziei de siguranță și sunt perfect pregătiți să îmbrățișeze distopia totalitară. Printre ei se număra destui care se declară fie creștini, fie de dreapta conservatoarea sau liberală; sau și una și alta.

9. În rândul elitelor intelectuale și al tinerilor cu studii universitare bunul simț și logica elementară se manifestă mai rar decât în restul societății.

10. Virusul din Wuhan este infinit mai periculos din punct de vedere psihologic, moral, cultural sau politic decât biologic. Dacă a ucis ceva în masă și în procente spectaculoase, acel ceva este dezbaterea liberă, începând cu cea științifică.

N-aș fi prea îngrijorată dacă aceste lucruri s-ar întâmpla izolat sau doar în țara mea. În fond, până nu demult exista opțiunea evadării dincolo de granițe. Din păcate, ele se întâmplă în toată lumea civilizată, unde prea multe guverne occidentale, cu ajutorul masiv al elitelor mediatice și academice, se străduiesc ca această stare de fapt să devină noua normalitate. Personal nu cred că va deveni. Dar am convingerea că revenirea la bunul simț și normalitate socială va fi mai lungă, mai costisitoare și mai dificilă decât pandemia COVID-19. Boala mult mai gravă și de durată este cea politică și culturală .

 

Suportul publicului nostru, inclusiv cel financiar, este esențial pentru menținerea și dezvoltarea paginii Acidmedia. Orice donație este binevenită. Vă mulțumim!
Donează aici