Studiu danez asupra eficacității măștilor

0
784

Nu cu mult timp în urmă a fost publicat un studiu care prezintă rezultatele unui experiment efectuat în condiții reale, privind eficacitatea purtării măștii afară din casă. Experimentul s-a desfășurat în Danemarca.

Publicarea studiului a fost inițial refuzată de jurnalele medicale JAMA, NEJM și Lancet, dar în cele din urmă studiul a fost difuzat de Annals of Internal Medicine. La experiment au participat 6024 voluntari timp de o lună, în perioada aprilie-mai 2020.

Concluzia acestui experiment este că purtarea măștii în aer liber nu influențează, din punct de vedere statistic, incidența cazurilor de COVID.

Eficacitatea adăugării unei recomandări de purtare a măștii la alte măsuri de sănătate publică pentru prevenirea infecției cu SARS-CoV-2 la purtătorii de mască danezi

Emil Borcean

icon-circle-o  icon-circle-o  icon-circle-o

Sumarizat într-o propoziție: purtarea măștii nu schimbă situația la nivel de număr de cazuri, sau de transmitere în comunitate. A devenit evident că acest lucru este adevărat, după cum putem vedea din numărul de cazuri în creștere în zonele unde rata de purtare a măștii este foarte ridicată [autorul este american și se referă la SUA]. Împreună cu retragerea acelui studiu la nivel de district, care pretindea că demonstrează un beneficiu bazat pe perioada de timp limitată a studiului, acest lucru ar trebui să pună capăt afirmațiilor oricărui guvernator [de stat american] care susține că purtatul obligatoriu de mască este confirmat de știință și datele experimentale. Dar nu va fi așa. După cum am notat cu altă ocazie, unii vin deja cu critici nefondate la adresa recentului studiu danez. Este amuzant, într-un anumit sens, faptul că aceia care acceptă fără probleme toate „cercetările” de modelare a purtatului de mască vin concomitent cu tot felul de critici îndreptate către un experiment efectuat în condiții reale și aleatorii, care încearcă să răspundă la o întrebare din viața reală – care este efectul purtatului de mască în comunitate.

Permiteți-mi să fac câteva observații preliminare înainte de a descrie studiul și concluziile sale. Citesc cercetări medicale de 40 de ani și lucrări științifice de chiar mai mult timp. Când citiți acest studiu, fiind la curent cu istoria încercărilor de a-l publica, sunteți imediat frapați de lucrurile pe care autorii trebuie să fi fost obligați să le facă pentru ca un jurnal de renume să-l publice. Ei au fost clar obligați să se refere în mod constant la diverse limitări și să introducă diverse avertismente. Există de asemenea o secțiune care discută intervalele de încredere din jurul rezultatelor, ceea ce nu veți întâlni la alte rapoarte de cercetare publicate. Ce fel de știință este aceea care decide în avans care trebuie să fie rezultatele și care încearcă să suprime orice altă cercetare de natură să pună sub semnul întrebării conculuziile prestabilite? Când mă plâng că știința a devenit complet politizată, ceea ce s-a întâmplat cu acest studiu este un exemplu de referință.

Spre deosebire de toate studiile care modelează obligativitatea purtării măștii și concluzionează că aceasta reduce numărul de îmbolnăviri, aici avem de a face cu un experiment aleatoriu efectuat în condiții reale, referitor la o întrebare critică – în ce măsură afectează purtarea măștii în comunitate nivelul de transmisie al virusului și numărul de cazuri din acea comunitate. Este vorba despre un experiment realizat în condiții de viață reală, deoarece în realitate nu purtăm măști într-o simulare, sau într-o cameră experimentală. Le purtăm în comunitate, iar în viața reală le purtăm în mod corespunzător, necorespunzător, atingându-le, neatingându-le, cu spații între mască și piele, fără spații, schimbându-le frecvent sau nu, spălându-le sau nu. Aceasta este realitatea purtării măștii. Acest lucru a fost reprodus de experimentul în cauză.

La studiu au participat 6024 de persoane. 3030 au fost alocate în mod aleatoriu grupului purtător de mască și 2994 celui fără mască. În total 4862 de persoane au finalizat durata de o lună a experimentului. Aceștia sunt adulți care au petrecut mai mult de trei ore pe zi în afara casei și nu au purtat măști la lucru. Atât celor purtători de mască, cât și nepurtătorilor, li s-a spus să respecte măsurile de distanțare socială. Grupul purtător de mască a fost încurajat să poarte masca în afara casei și fiecare persoană din acest grup a primit 50 de măști chirurgicale în acest scop. Așadar măști mai bune decât cele din pânză. Rezultatul principal a constat în numărul de infecții după o lună. 42 de persoane s-au infectat în grupul purtător de mască și 53 în celălalt grup. Nu a existat o diferență statistică a ratei de infecție între grupuri, deoarece mai multe persoane din grupul purtător de mască au abandonat experimentul comparativ cu grupul fără mască. Un detaliu interesant este faptul că grupul nepurtătorilor de mască a fost format dintr-un număr mai mare de persoane având ocupații care pot fi clasificate cu risc ridicat de îmbolnăvire. Și totuși rata de infecție a fost aceeași.

Unele critici se referă la faptul că datele despre utilizarea măștii au fost raportate de participanții la experiment, sau că a fost testat numai efectul asupra purtătorilor de mască, nu și dacă aceștia îi infectează pe alții într-o măsură mai mică, și alte chestiuni de amănunt. Dar adevărata critică constă în faptul că acest experiment nu susține ortodoxia conform căreia toți avem nevoie de o mască lipită pe față, timp de 24 ore în fiecare zi a săptămânii. Aderența la regulile experimentului a fost bună, cu peste 90% dintre purtătorii de mască declarând că au respectat recomandările în mare măsură și aproape jumătate declarând ca le-au respectat întotdeauna și fără excepție.
Rezultatul principal nu se schimbă chiar și dacă îi excludem pe cei 7% care au raportat o slabă respectare a regulilor. Și, de asemenea important, rezultatul final rămâne același și dacă îi luăm în considerare numai pe aceia care au raportat o aderență strictă la reguli. Se pare că infectarea celor care trăiesc sub același acoperiș cu participanții la experiment a fost foarte redusă în cadrul ambelor grupuri, astfel încât putem spune că, în cea mai mare parte, răspândirea virusului a avut loc în comunitate. O altă constatare interesantă este faptul că nu s-a observat nicio diferență comparativ cu infecțiile cauzate de alți viruși care provoacă boli respiratorii.

Acesta a fost un studiu bine conceput. Dacă măștile ar avea un efect sesizabil în comunitate, așa ceva s-ar fi observat la acest grup mare de test. Iar distincția dintre protejarea purtătorului și protejarea celorlați nu are sens logic. Gândiți-vă la următorul aspect. Dacă purtatul măștii nu vă protejează în mod deosebit de infecție, adică de intrarea virusului, atunci de ce ar face o treabă mai bună pentru a-l împiedica să iasă? De fapt opusul este de așteptat, doarece presiunea aerului la inhalare este mai mică decât cea la expirare.

Iar dacă problema este că persoanele infectate nu poartă mască, atunci ne-am fi așteptat la un nivel mai ridicat de răspândire a virusului printre nepurtătorii de mască. Dacă masca are un efect pozitiv clar, atunci, cel puțin în proporție relativă, purtătorii de mască ar fi trebuit să fie mai bine protejați de infecție decât restul, dar experimentul nu confirmă acest lucru. Gândiți-vă logic, pentru un minut, la acest lucru. Dacă numeroși oameni nu poartă mască și nu se află în Danemarca atunci, conform teoriei măștilor, există un risc enorm de îmbolnăvire în afara casei. Deci efectul protector al măștii ar trebui să fie mai mare în comunitate, deoarece afară există mai multe oportunități de expunere la virus. Însă, conform acestui experiment, masca nu îi protejează în mod deosebit pe purtători în mediul periculos de afară, comparativ cu situația celor fără mască. Acest aspect întărește concluziile experimentului.

Așadar purtați masca dacă doriți sau dacă trebuie, dar să nu vă închipuiți pentru o secundă că ea vă oferă dumneavoastră, sau altora, un grad semnificativ de protecție. Aceasta este îngrijorarea mea cu privire la fetișul obligativității măștii: nu numai că oamenii sunt mințiți în legătură cu știința dar, mai ales, sunt făcuți să creadă că vor beneficia de un nivel de protecție iluzoriu.

Kevin Roche

Traducere de Emil Borcean


ÎN ORIGINAL icon-caret-right    The Danish Mask Study

ACTUALIZARE

Dennis Prager, mai jos, despre consecințele închiderii societății pentru combaterea unui virus cu mortalitate extrem de redusă.