V-ați întrebat, poate, cu ce se mai ocupă cercetarea „științifică” românească pe timp de pandemie? Vă veți fi gândit, poate, că în plin tsunami al pseudoștiințelor pe care se bazează inutilele (dpdv epidemiologic) și barbarele restricții de pandemie – care ne-au adus numai în lunile noiembrie și decembrie un exces de mortalitate cutremurător, vezi grafic – oamenii de știință români caută de zor argumente care să-i facă pe politicienii și birocrații la putere să renunțe la aceste măsuri și să nu le mai treacă NICIODATĂ prin cap să le aplice? Greșit!

Totuși, nu mi-am imaginat că un grup format din patru cercetători români și unul din Kazahstan va găsi timp și finanțare pentru un studiu care să concluzioneze că umorul  pandemic nu e bun. Dar s-a întâmplat.

Aflu, astfel, că sub patronatjul departamentului de psihologie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, în colaborare cu Open Universiteit din Olanda, Petru Curseu, Andra Coman, Oana Fodor, Lucia Rațiu și Anton Panchenko, au finalizat un studiu intitulat „Să nu glumim prea mult! Expunerea la mesage COVID-19, atitudini și intenții comportamentale”

Studiul concluzionează, pe de o parte, că „emoțiile negative” (citiți „frica”) sunt aur pe timp de pandemie, în timp ce glumele pe tema Covid nu sunt bune, pentru că nu ne mai protejăm destul (citiți nu ne fac să purtăm mască peste tot, să ne dezinfectăm obsesiv compulsiv , să vedem în semenii noștri agenți ai morții prin Covid, să ne izolăm paranoic în casă sau să ne repezim la vaccinare), și că persoanele cu „alfabetizare digitală mai mică” ar trebui „să fie ajutate să discearnă validitatea informațiilor” primite pe canale media ….

Well, well …

Nu știu dacă tânărul deputat USR Bulai, „artist specializat în diplomație culturală” , are vreo legătură cu acest studiu – recunosc că m-ar interesa sursa finanțării. Dar îl suspectez că asta-i „știința” care-l mulțumește, fiindcă și el era foarte supărat pe glumele TV de revelion la adresa politicilor covidice. Glume pe care cred că, dacă ar putea, le-ar interzice prin lege împreună cu orice formă de umor neconvenabil lui (nu, comuniștii n-au umor). După cum cred că ar fi încântat să-i poată reeduca, eventual cu forța, pe cei mai puțin „alfabetizati digital” așa, în același spirit ideologic în care au fost educați el sau științificii de la Cluj.

Iulian Bulai

Și mai știu, (nu doar pentru că am trăit în direct fenomenul), că unul din cei mai progresiști „binefăcători” români, regretatul (de mulți) Nicolae Ceaușescu, avea și el o problemă cu umorul și cu cetățenii insuficient alfabetizati ideologic, problemă atât de clar expusă în documentul programatic al Partidului Comunist Român (al cărui Secretar General era), lansat in iulie 1971, intitulat Propuneri de măsuri pentru imbunătătirea activitătii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, mai bine cunoscut sub titlul  Tezele din iulie.

Numai că Ceaușescu era mai cinstit decât progresiștii de azi: propunea direct și explicit cenzura umorului necorespunzător ideologic și reeducarea forțată a populației. Deci știau oamenii de unde li se trage.

Nicolae Ceausescu

Ehe, dacă ar fi avut Ceașcă internet, ce ne-ar mai fi alfabetizat digital de nu ne vedeam! Tot după model chinezesc, pentru că de acolo s-a inspirat pentru Tezele lui din iulie 1971, prin care a realizat Revoluția noastră culturală. Se cheamă socialism științific, și iată că, peste două generații, dă roade magnifice.

Din nefericire, produsele de azi ale revoluției culturale începute atunci sunt mai periculoase. Pentru că „oamenii noi” de azi sunt aparent mai agreabili și mai educați decât vechii comuniști. Deci mai bine deghizați (inclusiv în oameni de știință), de unde prea subtili pentru ca insuficient alfabetizații ideologic, metodologic și psihologic – adică majoritatea populației – să le detecteze la timp sau cu ușurință impostura, tulburările sau obiectivele.

Ce-ar fi fost, totuși, dacă distinșii cercetători de la departamentul de psihologie al UBB Cluj s-ar fi străduit să cerceteze serios, de exemplu:

efectele terorii covidice asupra populației „savy tech”, adică prea „alfabetizate digital” și prea puțin alfabetizate existențial;

– efectele terorizării și dezinformării covidice propagate mediatic, aproape un an, de experții și științificii oficiali , apoi prin intermediul segmentului multidigital, astfel îndoctrinat și transformat în armă politică  împotriva celorlalți?

efectele lipsei de umor [umor care produce emoții pozitive] asupra sănătății și bunăstării individuale și sociale? Mai ales în vremuri de stres psihologic, emoțional , economic și social extrem, cauzat tocmai de campaniile media de așa-zisă informare COVID-19 și de prea educații digital care le-au înghițit cu entuziasm?

– efectele campaniei de teroare și dezinformare covidică oficială asupra încrederii populației în știință, autorități, medici și oameni în general?

Ar fi fost, desigur, nerealist, dacă nu imposibil. În fond, tot în Cluj, la Universitatea de Medicină și Farmacie, 90% din studenți s-au vaccinat anti-Covid, iar rectorul a anunțat că cine nu se vaccinează nu intră în spital. Știință, nu glumă, right?

 

Suportul publicului nostru, inclusiv cel financiar, este esențial pentru menținerea și dezvoltarea paginii Acidmedia. Orice donație este binevenită. Vă mulțumim!
Donează aici