Observând reacția publică în cazul Novak Djokovic versus Australia, am constatat cât de puțini oameni înțeleg dictatura și regulile ei. La fel de puțini ca cei care înțeleg că etatismul sau globalismul sunt politici de Stânga, indiferent de numele sub care se ascund.
Noua Normalitate „ca afară”. Implementarea aberație
Feluri de politică
Există două tipuri de politică, diametral opuse. Numai două, de când lumea. Le uneşte doar axa la capetele căreia se află. De o parte, avem politica libertăţii individuale, marea excepție în istoria omenirii, de cealaltă, controlul statului asupra individului, invocând “binele public”. Sunt denumite, îndeobşte, liberalism şi etatism. Când etatismul ajunge să însemne control deplin asupra individului, vorbim de dictatură. Făcând distincţia între dictaturi după gradul de ticăloşie atins, forma cea mai abjectă şi bestială e totalitarismul. Nu toate dictaturile ajung până acolo, pentru că nu toate apucă. Dictatura există, aşadar, în codul genetic al etatismului. Transformarea poate fi treptată, sporind pas cu pas puterea statului, până la control total. Sau poate fi bruscă, violentă, printr-o lovitură de forţă de tip revoluţie, puci etc. […]Formula dictaturii
Toate dictaturile (unde toate înseamnă toate) se opun libertăţii. Care e individuală, la purtător. Toate dictaturile spun că interesele societăţii, poporului, ţării, naţiunii, sunt mai presus de cele individuale. Toate dictaturile au o ideologie – un model de lume perfectă. Ca urmare, toate dictaturile practică relativismul moral. Minciuna, furtul, crima devin nu doar acceptabile, nu doar recomandabile, ci obligatorii, în numele “Cauzei”. Toate dictaturile vin la putere într-o criză, sau declașează una ca să vină la putere. Toate dictaturile rămân în criză şi nu pot ieşi. De aceea, declară aberația drept “noua normalitate”. […] – Alexandru Hâncu, Culoarea dictaturii, Octombrie 2020
Totuși, oricât de brusc, nicio dictatură nu se instalează fără preaviz. Există semne și tendințe favorizante. Printre ele, incapacitatea oamenilor de a identifica dictatura ca atare sau ca pe ceva rău, fie pentru că n-au experimentat-o, fie pentru că au fost temeinic îndoctrinați să creadă că viața, cu tot ce are ea mai bun – libertate, sănătate, prosperitate, morală, educație, știință, cultură, spiritualitate – vine de la stat. Ei bine, nu-i așa. Și cred că niciodată în istorie nu s-a văzut mai limpede ca în ultimi doi ani că nu-i așa.
Imitând simian Occidentul deraiat conform directivelor organizației mondiale pentru sănătătea Chinei (OMS), agenție a organizației pentru sănătatea dictaturilor înfrățite (ONU), în România, în martie 2020, politicienii la putere au decretat starea de urgență „pandemică”. Ocazie cu care, la fel ca „afară”, au aruncat Constituția la gunoi, privând cetățenii de drepturi și libertăți naturale precum dreptul de a circula sau respira liber, de a munci sau merge la școală, biserică, cinema, magazin, în parc sau la spital, altfel decât în dozele stabilite de „experții” guvernamentali. Totul în numele iluzoriului bine colectiv și sub aberanta pretenție că niște birocrați de stat ar ști și putea ocroti viața și sănătatea oamenilor mai bine decât oamenii liberi, lăsați sa și le ocrotească singuri.
Atunci m-am numărat printre cei (puțini) care și-au păstrat luciditatea, avertizând public că ce se întâmplă nu va salva vieți, ci va distruge mai multe decât temutul virus. Era efectul previzibil al statului polițienesc-sanitar proaspăt instalat prin minciună viralizată și frica de un virus (ca multe altele), agresiv instrumentate politic și propagandistic. Efectul oricărei dictaturi, care întotdeauna începe cu teroarea și minciuna, și continuă cu crima și distrugerea de anvergură.
Firește, puțini au crezut. Firește, pentru că FRICA era prea mare și mințile paralizate de falsa percepție că trăim o calamitate naturală, care va trece de la sine. Numai că n-a fost așa, fiindcă adevărata calamitate nu avea nimic natural, era politică și artificial manufacturată ca să dureze.
Așa se face că dictatele sanitar-birocratice s-au înmulțit și ritmul lor s-a întețit. Am ajuns la zeci, sute, nimeni nu mai știe câte asemenea dictate – legi speciale, hotărâri, ordine, ordonanțe militare sau civile, decizii de autorități centrale sau locale. Care n-au îmbunătățit cu nimc situația pandemică și sănătatea populației, dar au schimbat continuu REGULILE după care drepturile și libertatea ne erau treptat furate.
Odată cu dictatele birocratice s-au înmulțit confuzia, dezordinea socială (amenzi, abuz de forță polițienească, proteste) și victimele. Victimele dictatelor, nu ale virusului. Numai în țara mea, zeci de mii de morți degeaba. Sute de mii de persoane maltratate (de la „rău tratate”) în spitale și ambulatorii, împiedicate să beneficieze de servicii medicale la timp și adecvat. Mii de victime degeaba ale pretinselor vaccinuri. Milioane sărăcite degeaba, cu sănătatea psihică sau fizică distrusă degeaba.
O țară distrusă degeaba de reguli haotice, stupide, aberante, bazate pe zero știință, după cum vi s-a explicat (științific, da) în octombrie 2020 aici. Dar mai ales o generație întreagă de copii și tineri batjocoriți degeaba, ca niciodată: împiedicați să se dezvolte, să învețe, să se joace, să respire și interacționeze normal, în libertate.
În numele binelui colectiv, mantra preferată a oricărei dictaturi, tinerii au fost transformați propagandistic în inamic public de serviciu, pericol major pentru societate, agent al morții virale pentru bunica, bunicul, adulți sau profesori. Când de fapt ei, tinerii, categoria demografică cel mai puțin vulnerabilă la virus, dacă ar fi fost lăsați să interacționeze social normal, puteau opri urgent și natural epidemia. Da, tinerii lăsați să interacționeze liber, ne puteau salva tuturor viața, sănătatea și normalitatea.
Și se știa. Științific, medical, epidemiologic, statistic, totul se știa. Dar tehnocrații sanitari și mass-media lor n-au vrut să știți. Cum să vrea? Niciodată nu avuseseră atâta putere, efectiv de viață și de moarte, asupra semenilor lor – visul oricărui dictator. Deci competiția ticăloșilor beți de putere a continuat. Global. I-au dat și nume: noua normalitate. Altfel spus, permanentizarea aberației care, frumos rebotezată, n-a mai fost percepută ca aberație.
Statul științific și dialectic eșuat
Într-un târziu (prea târziu pentru mulți) oamenii au început să înțeleagă că ceva nu se leagă. Prea multe reguli, prea schimbătoare, prea fară sens și cu rezultate din ce în ce mai proaste. Numai pentru cei care cunoșteau dinainte simptomele ș metodologia dictaturii se legase de la început. Fiindcă excesul, non-sensul, instabilitatea si impredictibilitatea regulilor impuse de stat sunt de esența dictaturii. Plus știința fără morală absolută, adică fără Dumnezeu.
Degeaba ați căutat (unii încă mai caută) în legile neonormale rațiunea științifică, logica, salvarea vieții, sănătății, sau coerența. În dictatură salvarea oamenilor e doar pretext, iar regula este incoerența regulilor, pentru că rațiunea lor este orice doresc cei care controlează aparatul birocratic și coercitiv al statului – deci viața cetățeanului. În dictatură viața este ce vor oamenii Statului-substitut-de-Dumnezeu; într-o dictatură sanitară este cum și cât vrea Știința de Stat, adică tagma tehnocraților. Aceasta este logica dictaturii, pe care puțini au înțeles-o acum doi ani. Frica de moarte era prea mare și propaganda fricii prea tare …
Mulți nu înțeleg nici acum. Bunăoară, o veche cunoștință, om de media, scria imediat dupa arestarea sanitară a celui mai bun tenismen al lumii de către tehnocrații australieni, pentru că era „nevaccinat”:
Andi, credincios religiei covid-vacciniste și certificatului verde – pașaportul de așa-zisă sănătate – n-a înțeles nimic. Nimic din știință, tenis sau politică. Unde nimic înseamnă nimic. A înțeles în schimb că dictatura, cu regulile ei neregulate, e sănătoasă, de bun simț, respectabilă, deci s-o respecte și milionarii!
Altfel spus, ce n-a înțeles amicul nostru (și ca el atâția) este că știința, tenisul și politica au reguli diferite.
N-a înțeles că politica bună nu e dictatură și că legea (ca regulă impusă de stat) este sănătoasă numai atunci când protejează libertatea individului, indiferent că e milionar sârb sau amărât australian.
N-a înțeles că libertatea nu e haos, ci o stare naturală normată de reguli în primul rând morale (absolute, de la Dumnezeu, nu de la stat) și de legi egale pentru toți, ca de exemplu pentru Novak Djokovic la fel ca pentru colegii de turneu scutiți de „vaccinare”.
N-a înțeles nici că atunci când politica de stat ajunge să dicteze discreționar reguli morale si sociale, inclusiv în știință sau sport, atunci știința nu mai e știință, tenisul nu mai e competiție sportivă, justiția e mascaradă, adevărul nu mai contează, dreptatea nu mai există, iar acel tip de politică se cheamă dictatură cu înaintare spre cea totalitară.
Știința eșuată cu ajutorul statului
Iar acum, pornind de la acest exemplu concret, să repetăm: Andi și cei ca el n-au înțeles că regula oricărei dictaturi este schimbarea discreționară a regulilor, după bunul plac al celor care le fac. Care se întâmplă să fie rețeta eșecului unei societăți, a dezordinii cu înaintare chiar spre distrugerea și haosul de care se teme Andi – ce ironie! Cum este cazul Novak Djokovic versus Australia. Sau cazul Științei oficiale Covid din care amintesc succint:
– Știința arestării sanitare a populației sănătoase (lockdown), eventual în lagăre sanitare. Da, în statul australian Victoria, cu capitala la Melbourne, unde are loc marele turneu de tenis, au fost construite lagăre sanitare Covid în care oameni sunt închiși cu armata și cu poliția (detali aici). Există și în alte state ale respectatei Australii, unde sunt închiși oameni sănătoși dar „suspecți”, printre care adolescenți (detalii aici).
– Știința interdicției de circulație pe timpul nopții (curfew), în intervale orare și pe durate stabilite discreționar de birocrații sanitari. SARS2 fiind un virus mult mai agitat noaptea conform științei de strânsură covidică.
– Știința măștilor, care în martie 2020 erau inutile, ba chiar nocive – spuneau savanții Fauci, Tedros de la OMS, Streinu-Cercel de la PSD, Tătaru de la PNL sau Arafat de la Ministerul de Interne. Apoi erau vitale în interioare -„masca îți salvează viață” puteai citi pe toți pereții reali sau virtuali. Apoi obligatorii inclusiv pe străzile pustii, pentru că virusul circula cu 7 metri pe secundă și sărea direct în nasul nostru de pe roțile automobilelor – afirma același savant de stat, profesorul universitar Streinu-Cercel. În 2021 trebuiau deja purtate câte două suprapuse – recomanda Fauci, obliga guvernul grec sau aplica genialul nostru Ministru al Apărării, Vasile a lui Dîncu de la PSD:
– Știința așa-ziselor vaccinurilor care nu sunt vaccinuri, pentru că nici măcar n-au fost concepute ca să imunizeze împotriva SARS-CoV2 (au spus-o chiar producătorii.) „Vaccinuri” care acum un an erau „singura cale de stopare a pandemiei”. Apoi, conform datelor oficiale, nu mai opreau pandemia, dar protejau de boală și deces. Iar acum, conform acelorași date, nu mai protejează de nimic, dar trebuie repetate oricum, la intervale neregulate, din ce în ce mai scurte, eventual la infinit și la copii.
– Știința protocoalelor de tratament Covid dictate de birocrați centrali, prin care au fost interzise Hidroxiclorochina și Ivermectina, deși se stia cel putin din 2018 (detali aici) ca sunt eficiente, nu doar ieftine și sigure. Interzise, deși au salvat de acest virus, încă din 2020, zeci de milioane de vieți, din China sau India până-n America.
– Știința protocoalelor din care s-a exclus terapia preventivă și tratamentul ambulatoriu timpuriu, ieftin și eficient, publicat încă din iunie 2020 de practicieni de succes (detalii aici). Știința protocoalelor spitalicești din care au fost excluse terapii care salvează vieți, dar în care au fost incluse cele care le scurtează (intubare, interdicția contactului cu familia, teroare, tortură, moarte, Redemsivir, etc).
– Știința care a interzis autopsiile în cazurile suspecte de Covid și le îngreunează în continuare. Știința care refuză/evită autopsiile celor decedați și îmbolnăviți subit în urma „vaccinării”. Autopsia fiind cea mai eficientă modalitate de a înțelege cum acționează virusul sau „vaccinul”, și cum poate fi tratată eficient boala cauzată de ambele.
– Știința care a interzis îngroparea creștinească a morților suspecți de Covid, fără haine, goi, în doi saci de plastic, în sicriu închis, deși, morți și reci fiind, nu mai răspândeau virusul.
– Știința care le-a oferit cod de produs autorizat de stat (QR digital) celor dublu injectati cu celebrele seruri C19, le-a spus că sunt imuni deși nu erau, i-a încurajat astfel să zburde prin mall, pe stadioane, la bal sau la spital – personalul medical este masiv inoculat – ca să se infecteze și să infecteze liber pe oricine, generând la sigur „valul” al nu știu câtelea, respectiv a nu știu câta mutație a celebrului virus. Aceeași Știință care le-a retras apoi codul digital, după ce li-l refuzase aprioric oamenilor sănătoși sau imunizați prin boală fără aprobarea statului, discriminându-i ca la carte și împiedicându-i să ducă o viață normală.
Aceasta este Știința substitut de religie pentru atâția. Știința politică a narațiunilor mincinoase. A dictatelor care ucid libertatea, trupul și sufletul oamenilor. Pe scurt, Știința distrugerii și haosului normativ, cu care toate dictaturile încep, avansează și eșuează mai devreme sau mai târziu.
________________________
Știu, nu mă credeți. Rețineți, totuși, și verificați cu istoria cunoscută: regula de la care dictaturile nu se abat niciodată este că nu există reguli stabile și predictibile, nici macar in știință, toate fiind impuse și schimbate discreționar, politic, de statul dictatorial sau „autoritar” – cum le place unora să spună, în fuga lor de claritate și sensuri indezirabile.
Rețineți, vă rog, și unul din semnele că dictatura are viitor: când prea mulți oameni o îmbrățișează voluntar și le place. În România numărul lor este relativ mic și în scădere; la noi, neodictatura are succes mai mult în rândul elitelor. În restul continentului și Occidentului? Depinde. Depinde de nivelul naivității (care vine din ignoranță) sau al îndoctrinării în spiritul religiilor politice actuale, toate totalitare: covidism, wokăism, vaccinism, genderism, climatschimbism sau, pe scurt, neocomunism, de preferat globalizat, prezentat ca noua normalitate.
Prin urmare, depinde de fiecare societate și de măsura în care membrii ei vor fi sau nu capabili să identifice și respingă regulile dictaturii. De asta depinde dacă Occidentul, fosta Lume liberă, creștină și democratică, se mai întoarce la fundamentele sănătoase sau se sinucide prin Neonormalitate.
(Va urma)
Suportul publicului nostru, inclusiv cel financiar, este esențial pentru menținerea și dezvoltarea paginii ACIDmedia. Orice donație este binevenită. Vă mulțumim!
Donează aici
Texte ajutatoare:
Wokăism și Covidism: amnezia geopolitică. Sau cum să nu învingi Axa Răului: din convingere;
Vedetele tehnocrației COVID-19: „nu avem glob de cristal”. Dar au acționat ca și cum îl aveau
Covidism și Vaccinism. Propaganda Minciunii
Oficiali Esențiali versus Poporul Neesențial